|
| |
|
|
All times are GMT + 2 Hours
|
|
| Va place? |
| Da |
|
0% |
[ 0 ] |
| Nu |
|
0% |
[ 0 ] |
| Astept cu nerabdare urmatorul capitol |
|
100% |
[ 1 ] |
| Se putea si mai bine |
|
0% |
[ 0 ] |
|
| Total Votes : 1 |
 |
24/07/2007 12:56 |
 |
 Author |
Message |
Dark_Angel_Tessa
Membru de argint
Joined: 17 Aug 2006
Posts: 359
Location: Oradea
|
| Post subject: Taramul Viselor |
 |
|
E un fan fic mai vechi pe care l-am scris pentru un concurs.Am destul de multe astfel de lucrari scrise prin caiete, dar mi-e asa de lene sa le transcriu pe forum >.<...
O sa postez momentan primul capitol, iar daca nu o sa fie nimeni interesat...nici eu nu voi mai fi interesata sa postez :P
Va rog sa iertati eventualele greseli de tastare sau exprimare :) .
_____________________________________________________________________________________________________________
I. Incercarea
Profesoara intra furioasa in clasa.Elevii erau deja obisnuiti, intotdeauna se comporta asa cand le aducea lucrarile.Iar dupa fata pe care o afisa, toti banuiau ca notele nu sunt foarte bune.
-V-am corectat aseara lucrarile! profesoara li se adresa pe un ton raspicat, din care se putea intelege reprosul.Ca de obicei au fost cativa care si-au invatat, dar foarte multi ati fost pe langa subiect.Totusi, sunt multumita ca am dat macar peste o lucrare de nota 10.
Copiii incepura sa rada si se uitau toti catre Hikaru.Takayuki, colegul sau de banca, il batu prieteneste pe umar:
-Bravo frate! Iar ne-ai salvat de furia profei!
Hikaru privea situatia absent, de parca nici nu ar fi fost implicat in ea.
-Gresit! spuse profesoara.Hikaru a scris o lucrare foarte buna, dar nu la el ma refeream...Felicitari, Nerine!
Nerine tresarii, nu ii venea sa creada!Il intrecuse pe cel mai bun din clasa?Il intrecuse pe Hikaru/Baiatul inghiti aceste cuvinte in sec, dar incerca sa para nepasator.Dupa ce se suna de pauza, la banca lui Nerine veni Yura, prietena ei cea mai buna, o fata cu parul blond si cret care mereu avea un zambet cald afisat pentru cei pe care ii placea:
-Bravo Nerine!Acum ca te-ai facut in sfarsit remarcata, sper ca vei avea curajul sa iti marturisesti sentimentele fata de Hikaru.
Nerine se inrosi, iar Yura zambi jucaus si ii trase cu ochiul:
-Hai :Du-te! Sunt sigura ca totulva fi bine!
Nerine isi lua inima in dinti si porni spre Hikaru.De jumatate de an vroia sa isi marturiseasca sentimentele fata de el, dar pana acum nu avusese niciodata ocazia.El nici macar nu o observa.Si la urma urmei, de ce ar face-o? El era cel mai inteligent baiat din scoala, campion de trei ori la fotbal, vorbea perfect engleza si germana, iar ochii albastrii ca cerul si parul scurt si negru ca taciunele il faceau unul dintre cei mai frumosi baieti din scoala, si ca urmare si popular.Ar fi putut avea orice fata si-ar fi dorit.Cu toate acestea Nerine nu il vazuse niciodata zambind.Era mereu calm si ganditor, rareori puteai citi vreo emotie pe chipul lui.Nerine stia ca nu are nici o sansa, dar ar fi preferat sa fie respinsa decat sa traiasca mereu cu un sentiment de incertitudine: "niciodata nu va sti ce simte el pentru ea!"
Nerine porni hotarata si il prinse de mana chiar cand acesta se indrepta spre iesire.
-Hikaru....
Privirile de gheata ale baiatului o facura sa isi piarda cuvintele.De ce se uita ata de rece la ea? Tot ce dorea era sa isi marturiseasca sentimentele...nu ii facuse niciodata nimic.
-Scuze, dar nu pot sa vorbesc acum, ma grabesc la antrenament.Felicitari pentru nota,....indiferenta si raceala cuvintelor lui erau ca un cutit de gheata infipt in inima ei.
Isi trase mana si pleca, fara ca ea sa mai poata spune ceva.Ar fi vrut sa strige dupa el in acel moment, sa ii spuna cat de mult o dor cuvintele lui, ca il uraste si il iubeste in acelasi timp.Dar nu putea, era "suspendata" intre nehotarare si durere, nu putea sa faca nimic....nu avea curaj....
Yura se apropie ingrijorata de ea:
-Scumpo, esti bine?Nu te teme, ti-am spus ca s-ar putea sa nu ai prea multe sanse.Oricum in curand vine Craciunul si vei putea sa iti doresti acest lucru, nu/ incerca Yura sa o mai inveseleasca.Nu stiai?In ajunul de Craciun inainte ca soarele rasara poti sa iti pui o dorinta speciala car de obicei se indeplineste, cel putin asa spun parintii mei, Yura zambi si o prinse pe Nerine de mana.Haide, nu mai fa fata asta:Doar nu vrei sa imi folosesc singura dorinta din acest an pe tine!
Nerine zambi, Yura reusi din nou sa o inveseleasca, doar era cea mai buna prietena a ei.
-Si oricum, spuse Yura in final, poti sa ii spui lui Hikaru totul data viitoare!
"Data viitoare..." cuvintele astea se repetau neincetat in capul lui Neerine.Invatase atata, doar pentru ca dorea ca el sa o observe, dar se pare ca orice ar face ea va ramane mereu la fel de nesemnificativa pentru el.
Aveti cumva limita de caractere sau ceva de genul?Nu ma lasa sa postez tot capitolul  [/b]
_________________
...stelele care cad, nu pier/stelele care cad, se duc pe un alt cer...
 |
|
| |
|
|
|
24/07/2007 13:04 |
|
| Author |
Message |
Dark_Angel_Tessa
Membru de argint
Joined: 17 Aug 2006
Posts: 359
Location: Oradea
|
| Post subject: |
|
|
Sorry de dublu post
_________________________________________________________________________
I. Incercarea (continuare)
Nerine avea 16 ani si locuia impreuna cu parintii ei intr-o casuta modesta la marginea orasului.Deoarece invatase foarte bine, ajunse astfel la colegiul "U.Otohari", scoala cu cel mai mare prestigiu in oras, la care se duceau toti bogatasii.Spre surprinderea ei nimerise intr-o clasa de bursieri, unde majoritatea aveau aceeasi situatie financiara ca si ea, deci reusise sa se imprieteneasca rapid cu noii sai colegi.Singurul de care nu reusise sa se apropie era Hikaru, care din cauza ca era bogat ii considera mediocri pe bursieri si isi petrecea timpul alaturi de cei de "nivelul" lui (dupa cum ii spuse odata lui Nerine intr-una din scurtele lor conversatii), desi dupa expresia fetei lui nu ai fi zis ca se intelege prea bine nici cu acestia.De fapt nu ai putea zice numeroase oricum, fiindcă el era mai tot timpul cu un aer absent.
Ea, in schimb, era o fire vesela, sociabila si ii placea sa isi ajute prietenii la nevoie, din aceasta cauza parea uneori cam naiva si mult prea loiala.Parul saten pana la nivelul umerilor, ochii caprui care emanau caldura sufletului ei si corpul frumos proportionat o faceau o fata extrem draguta.Cu toate acestea, ea ea prefera sa se considere normala:nici prea urata, dar nici prea frumoasa.Ar fi putut spune ca are o viata fericita, daca nu ar fi fost si sentimentul de iubire pe care, desi nu il intelegea, il avea pentru Hikaru...
____________________________________________________________________________
Daca o sa vad pe cineva interesat o sa revin cu capitolul 2 ^^
_________________
...stelele care cad, nu pier/stelele care cad, se duc pe un alt cer...
|
|
| |
|
|
|
03/12/2007 22:07 |
|
| Author |
Message |
Mitsuko
Administrator
Joined: 27 Sep 2006
Posts: 1592
|
| Post subject: |
|
|
Sa pui si urmatorul capitol te rog 
_________________
[URL=http://imageshack.us] [/URL] |
|
| |
|
|
You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum
|
|
|
|
Fan fiction 
